E greu să eviți vina când zici ”plastic”.

Vedem în plastic (atot-)vinovatul, autorul moral al colapsului din ecosisteme și din economie. 

Vedem în risipa celorlalți cauza pierderii celor patru anotimpuri.

Totuși, producem-consumăm-supra-producem-supra-consumăm.

Poluăm, nu integrăm, iar reciclarea nu e mereu eficientă.

Folosim, ne bucurăm și apoi uităm.    

Avem plăceri de unică folosință.

Îl purtăm peste tot cu noi, în noi. E indispensabil, indestructibil.

Suzetă, jucărie, litieră, scrumieră, bidon…

Este necesar ca plasticul sa devină toate astea?

Natura nu este opusul plasticului.

Plasticul nu este inferior Naturii.

Pot oare cele două să co-existe fără să-și dăuneze?

Nu punem etichete, ci investigăm si interogăm.

Pornim într-o incursiune subiectivă în lumea plasticului,

Sondăm memoria afectivă și risipa.

Sumar Proiect

”Plastic. Memorie afectivă și risipă” este un proiect-manifest de activare participativă prin artă, prin care se propune o incursiune subiectivă în lumea plasticului, precum și un dialog public care chestionează practici, reprezentări și utilizări ale plasticului, atât individuale, cât și din sfera socială comună.


Proiectul își dorește să tragă un semnal de alarmă asupra poluării cu plastic și asupra consumului ne-sustenabil, în genere. Mesajul puternic social va fi livrat în cheie artistică, prin producția unei opere la granița mai multor tipuri de expresii artistice: un art performance cu componente de teatru participativ, sound art experimental, video mapping. Prin componenta artistică, proiectul propune, astfel, un tip de reciclare simbolică, prin artă, a reziduurilor capitalismului globalizant (așa cum este resimțit în contextul cultural și social românesc pornind din anii ‘90 până în prezent); o radiografie a distanței interpuse prin filtrul de plastic al consumului între omul contemporan și ceea ce mai poate reprezenta mediul natural.


Astfel, proiectul își dorește să reprezinte un punct de pornire pentru o privire culturală proaspătă și o reflecție artistică profundă asupra ”internalizării” plasticului în aproape toate spațiile vieții cotidiene, sondând și problematizând, împreună cu societatea civilă invitată la dialog, efectele acestei omniprezențe.

Despre organizație

Misiunea Asociației MACAIA este de a aduce o contribuție pozitivă în comunitate, prin inițierea și derularea unor proiecte și programe cu impact social și cultural, atât la nivel local, cât și european. Asociația derulează proiecte artistice și culturale din 2010, iar printre acestea, numeroase inițiative de intervenție culturală, proiecte pentru activare socială și artă comunitară. Membrii Asociației Macaia sunt tineri artiști din diferite sfere care au ales un stil de viață bazat pe o autoeducare continuă.

GEORGIANA

Georgiana Vlahbei colecționează povești, obiecte și imagini. A început în familie, cu istoriile și fotografiile moștenite de la bunicii aromâni și asta a îndemnat-o, mai târziu, să studieze Etnologie, Antropologie culturală și Folclor. A activat în proiecte de cercetare etno-antro în ultimii 10 ani, fiind interesată în special de constructul identității, cultura materială, ritualuri și dinamica tradițiilor în contemporan. Are în lucru o serie de documentări fotografice din terenuri la mai multe comunități care practică jocul cu măști în timpul obiceiurilor de iarnă-primăvară. În ultimii 7 ani a lucrat în diverse formule în cadrul Muzeului Țăranului – colaborator cercetare de teren/studii etnologice, muzeograf educație muzeală, inclusiv cu atribuții de management cultural în proiecte naționale și europene. Printre proiectele culturale în care e implicată cu diferite organizații, își dedică timp unui mic atelier casnic de manufactură, unde reciclează fragmente din tot ce a primit sau a găsit de-a lungul timpului prin sertare uitate sau lăzi de zestre.

ALEXANDRU CLAUDIU

Alexandru Claudiu Maxim este un artist video din noul val, fiind membru al grupului Pastila Roz. Acesta lucrează frecvent atât ca artist vizual, cât și ca performer. Printre realizările sale se numără proiecte în parteneriat cu ICR, Art Safari și expoziții constante. Este Membru al grupului Time Based Arts (TBA) din cadrul UNArte, coordonat de Reka Csapo Dup unde explorează cum arta sa interacționează cu celelalte arte.

TEO

Teo Rădulescu este arhitect pasionat de relația pe care sunetul o are în raport cu spațiul. Pentru el, sunetul determină ritmul vieții orașului, influențează emoțiile și gândurile. Sunetul generează realitatea. Analizând sunetul unui oraș sau al unui spațiu specific se pot determina coordonatele socio-economice ale comunității respective. Acesta chestionează în permanență în arta lui care sunt sunetele lipsă ale unui spațiu și ce determină acest lucru.

ALINA

Alina Tofan este artist multidisciplinar, absolventă a secției de actorie din cadrul UNATC și master, secția Art-Terapie prin Teatru. Ca membră a grupului TBA (Time Based Arts) din cadrul UNArte formarea sa artistică a căpătat noi valențe. Sfera sa de preocupări cuprinde tot ceea ce ține de modalități inedite de a comunica și relaționa cu oamenii. Ca artist în formare, scopul acesteia este să exprime cât mai multe trăiri prin corp, să comunice cu toate simțurile.

PAUL RUBEN

Paul Ruben Grec este de profesie actor, dar și-a diversificat domeniul de interes în toate sferele culturale dar și educaționale. Înfințează Asociația culturală Macaia în anul 2008, prin care derulează o serie de proiecte cu impact social, educațional și cultural la nivel național și internațional. Dintre ele, Festivalul național cu deținuți – proiect de reeducare a minorilor din penitenciare, Festivalul de muzică alternativă ”Waha”, Centrul Multicultural Independent ”Cetatea Artelor”. De asemenea, activează în producția de film și cooperează în organizarea diferitelor proiecte culturale – Balkanik Fest, Cinema în aer liber, Festivalul de film pentru minori și tineri Kinodiseea.